Isis

Martie 1, 2009

Fara cuvinte

Filed under: Trairi aparte — by Isis @ 4:22 pm

Intr-o lume plina de prejudecati incercam sa gasim intotdeauna un coltisor care sa fie numai si numai al nostru. Cel mai degraba suntem determinati sa-l cautam atunci cand nu ne mai regasim, cand ne-am pierdut si ne simtim ai nimanui si mai ales mult prea singuri. Zambete ocazionale, rasul sincer in fata unei glume, de multe ori patetica, privirea pierduta si mai ales gandurile…toate ascund de ceilalti ce se intampla in realitate cu noi. Suntem de cele mai multe ori ascunsi pentru ca suntem pierduti in cautarea sinelui.

Atunci cand te pierzi pe tine, cand simti ca nu mai esti confortabil in propria piele si, mai ales, atunci cand simti puternic sentimentele neexprimate ale celor de jur, atunci si doar atunci incepi cu disperare cautarea. Mai niciodata nu reusesti sa afli pe unde ai pierdut omul vesel care obisnuiai sa fi. Asta nu pentru ca tu te-ai fischimbat. Esti acelasi din momentul in care te nasti si pana in ziua in care treci dincolo, indiferent ce inseamna dincolo… Toate astea se intampla pentru ca e imposibil sa tii pasul cu schimbarile dure ale mediului in care traiesti. Oameni care intra in viata ta pentru ca intr-o buna zi sa dispara fara un cuvant, cuvinte care sunt spuse pe negandite si pe care ajungi sa le regreti, trairi ce niciodata nu se mai intorc si sentimente care palesc in timp pentru ca mai apoi sa dispara in neant.

Nu ne alegem locul in care traim sau familia in care ne nastem. De multe ori nici macar nu avem privilegiul sa ne alegem traiectoria propriei vieti sau momentul in care am vrea sa se termine aceasta. Nu ne putem alege momentul in care ne nastem sau modul  in care ajungem sa iubim. O facem pur si simplu, fara a constientiza ca, poate undeva, cineva, independent de vointa noastra, a ales pentru noi si a trasat, jucandu-se, tot destinul noastru.

Cum ne dam seama daca mai iubim ce am iubit candva sau ce am crezut ca iubim? Cum putem spune daca mai vrem sa fim cum am fost sau vrem mult mai mult decat atat? Si, mai ales, exista acel creion magic care,dansand pe foaia alba a vietii noastre, stabileste calea pe care inconstient o urmam?

1 comentariu »

  1. cautarea o poti incepe si in alte conditii, atunci cand nu mai esti confortabil in propria piele este una dintre ele. totul e sa nu disperi, sa nu te pierzi in oceanul desertaciunilor nelamurite. totul e sa stii ce cauti.

    Comentariu de Torsten — Noiembrie 19, 2009 @ 3:07 pm |Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: